La Humulesti, se naste, dupa cum marturiseste singur, Ion Creanga, intaiul din cei opt copii ai lui Stefan a Petrii Ciubotariul si ai Smarandei Creanga, "razesi fara pamanturi" din satul Humulesti, tinutul Neamt. Amintirile din copilarie reprezinta partea cea mai personala a operei lui Creanga. Acestea i-au stabilit reputatia de mare prozator. Intr-adevar, alcatuirea mestesugita a frazei, in care se vede totusi tonul poporan, - scoaterea la iveala a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebita, vivacitatea naratiunii si sinceritatea cu care povesteste cele mai intime detalii ale vietii lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creanga una din cele mai insemnate opere ale literaturii romane. Amintirile au, dincolo de latura lor estetica, o valoare afectiva deosebita. intr-o masura, ele sunt jurnalul de suflet al unui om care nu a vrut sa renunte la copilaria sa, nici chiar pentru stropul de intelepciune. "Si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si parintii, si fratii si surorile imi erau sanatosi, si casa ne era indestulata, si copiii si copilele megiesilor erau de-a pururea in petrecere cu noi si toate imi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca toata lumea era a mea!"