Pe miracolul Învierii se bazează întrega credinţă creştină. În ziua de Paşti, Iisus a făcut dovada dumnezeirii lui reale. Sărbătoarea simbolizează biruinţa vieţii asupra morţii, dar şi învierea trupurilor noastre în ziua judecăţii de apoi în drumul spre mântuire. Pregătirea sărbătorii începe cu mult timp înainte, de la Lăsatul Secului, perioadă în care credincioşii satului se roagă, postesc, gospodinele fac curăţenie generală în întreaga gospodărie, aleg cu mult timp înainte ouăle ce vor fi înroşite. Nici morţii nu sunt uitaţi în această perioadă, viaţa de dincolo fiind o continuare a vieţii de aici. Se pare că, această credinţă a venit chiar de la geto-daci. Cu o săptămână înainte de Paşte, biserica satului este în sărbătoare. În fiecare seară se ţin slujbe religioase, deniile care treptat ne amintesc de patimile lui Iisus. Înainte de a merge la denie fiecare localnic are datoria de a face curat şi de a înfrumuseţa mormintele celor adormiţi din cimitir, pregătindu-i şi pe aceştia de marea sărbătoare.
În Vinerea Scumpă sau Vinerea Mare tradiţia satului spune că este necesar ca din fiecare casă să meargă la prohod cel puţin o persoană pentru a transmite mai departe mesajul. De aceea, în seara respectivă, Sfânta Biserică este neîncăpătoare.
În noaptea de Înviere fiecare familie are datoria de a duce la biserică coşul de Paşte pentru a fi sfinţit. Acesta este purtat de capul familiei, iar după sfinţire este adus acasă pentru ca toată familia să guste din bucatele sfinţite.
După noapte Învierii şi cele şase săptămâni de post, omul se spală dimineaţa pe faţă cu apa în care a fost pus un ban de argint şi un ou roşu. Semnificaţia: să fii frumos ca oul, dorit ca banul.
Masa pascală constă în bucate tradiţionale ca: pasca cu brânză dulce, cozonacul cu nucă, borşul şi friptura de miel, ouălele roşii.
În ziua de Paşte, copii umblă pe la fiecare casă unde primesc ouă roşii, iar marea lor distracţie este să se învârtă în scrânciob.
Hristos a inviat!
Horoscop
